In sfarsit am ajuns, dupa mult timp, ce-i drept, la ultimul episod al povestii lui Samson. Am vorbit pana acum despre Nasterea, despre Faptele sale iesite din comun cat si despre razbunarea sa impotriva filistenilor. Acum este timpul sa vedem cum si-a gasit acest erou biblic sfarsitul si cum a fost tradat de Dalila.

Dalila, iubita lui Samson, a fost ademenita de filisteni cu bani ca sa afle secretul puterii lui Samson. Intrucat acesta era foarte puternic si ocrotit de Dumnezeul lui Israel, nimeni nu se putea atinge de el. Drept urmare,  aflarea secretului puterii sale ar fi fost singurul mod in care acesta putea fi invins. Aceasta tema a “secretului puterii” este o tema raspandita in majoritatea culturilor, nu numai in iudaism. Nu trebuie decat sa dam ca exemplu “Calcaiul lui Ahile”  din cultura greaca pentru a observa acest lucru. Ideea ca in spatele puterii cuiva sta ascuns un secret arata de asemenea faptul ca puterile oamenilor de rand sunt limitate, orice depaseste un anumit grad de normalitate, este privit ca misterios si amenintator.

Dupa trei incercari nereusite de a-l prinde pe Samson, filistenii au reusit intr-adevar sa-l prinda pe acesta, nu inainte ca adevaratul secret al puterii sale sa fie descoperit.  Secretul statea in cele sapte suvite de par ce le avea pe cap. Odata ce acestea au fost tunse, el a devenit un om normal. Astfel a putut fi lesne capturat de armata filistenilor.  Secretul descoperit, nu mai este un secret, ci astfel este practic disponibil tuturor. Aceasta face ca puterile pe care acest secret le detinea sa nu mai se poata manifesta.

Samson devine un om normal deoarece, odata taiat parul sau, acesta nu mai este un nazireu, un ales al lui Dumnezeu. Dupa cum am vazut (click aici pt detalii), legamantul nazierilor, inainte de orice este un stil de viata. In cadrul acestui legamant, credinciosul trebuie sa nu se tunda, sa nu bea alcool si sa nu se apropie de trup mort. Samson nu a fost un nazireu in adevaratul sens al cuvantului. Razbunandu-se pe filisteni el a omorat multi dintre acestie, deci ultima cerinta a legamanului era deja incalcata.  De fapt numai parul sau il tinea legat de acest legamant. Odata ce eroul nostru a fost tuns, nu mai era nimic care sa il indreptateasca sa se numeasca nazireu.

Dupa ce a fost capturat si i s-au scos ochii, Samson a fost intemnitat un timp destul de lung. In acest timp parul sau a inceput sa creasca iar puterile sale au revenit. Intr-o zi acesta a fost adus in fata conducatorilor, nobililor si poporului filistean pentru a fi batjocorit in public, acestia nestiind ca Samson si-a redobandit forta. Astfel, acesta a fost in stare sa darame cladirea in care se aflau cu totii impingand cei doi stalpi ce sustineau intreaga constructie. Astfel a murit impreuna cu un numar impresionant de filisteni.

Ceea ce merita tinut minte din aceasta poveste este faptul ca, odata ce Samson s-a abatut de la calea pe care o alesese si de la stilul sau de viata, si-a pierdut puterile. Aceste puteri sunt legate in mod direct de modul in care individul isi conduce viata si de modul in care acesta stie sa inainteze pe acest drum al cunoasterii. Mai mult decat atat, ceea ce alta data ne ajuta se intoarce acum impotriva noastra. Aceasta putere personala pe care fiecare individ o acumuleaza de-a lungul drumului sau spre cunoastere, se poate intoarce impotriva sa atunci cand acesta isi pierde vointa de a merge mai departe si progresa. Din clipa cand renuntam la planurile noastre, aceste planuri ne vor bantui. Mereu va ramane intrebarea: Daca nu renuntam…?

Articole Similare Pe Jah Army

• Samson – Razbunarea Nazireului
• Samson – Faptele intelepciunii nazireului
• Samson – Nasterea unui erou
• Legamantul Nazireilor

1) Cultura Rastafari propriu-zis nu prea exista in Romania. De fapt strict vorbind exista in foarte putine tari din lume, si in nici una din Europa. Spun asta pentru ca aceasta cultura implica un anumit stil de viata cu mult diferit de stilul de viata occidental, fapt ce o face oarecum inaccesibila europenilor in general. Se poate insa vorbi despre “influente” sau “tendinte”.

Atata timp cat oamenii asculta muzica reggae iar aceasta muzica le deschide curiozitatea pentru cultura rasta (insa ei nu urmeaza aceasta cultura in sensul strict) se poate vorbi despre o influenta a acestei culturi. Cam asa stau lucrurile in Romania. Oamenii au inceput sa se deschida spre tot ce inseamna muzica reggae si cultura rasta de vreo 2-3 ani. Dupa cum se vede este vorba despre o miscare ce este inca la inceput si despre care lumea inca nu stie foarte multe. In aceste cazuri, confuziile si prejudecatile pot lua nastere foarte usor si de aceea este nevoie de o informare buna.

2) Tinand cont ca rasa nu este o religie propriu-zisa, nu prea se poate vorbi despre un punct de vedere al “rastafarienilor” fata de aceasta popularizare. Rastafari este mai mult o miscare spirituala. Sunt mai multe congregatii, insa acestea nu cad de acord asupra acestui subiect.

Principiul este ca ideile sau credintele sa nu se transforme in dogme sau ideologii, pentru ca atunci aceasta miscare rasta va deveni o alta forma dogmatismului religios, iar acest lucru nu poate fi benefic pentru spiritualitate in general. Daca ar fi sa-mi exprim parerea personala, as spune ca ar trebui gasita o cale de mijoc in care aceasta popularizare a culturii rasta sa se faca, fara insa ca aceasta cultura sa devina un simplu produs comercial.

3) Muzica reggae este pentru cultura rasta un mod de a se promova pe sine. Strict vorbind muzica reggae in general si dancehall-ul in particular nu fac parte din aceasta cultura. Asta deoarece aceasta miscare spirituala militeaza pentru libertate in general, iar acest lucru se poate face si pe alte cai decat prin muzica. Muzica nu este in general esentiala pentru ca o miscare spiriuala sa supravietuiasca. Totusi, nu trebuie sa subestimam rolul reggae-ului, doarece pana in acest moment este principalul mod in care este popularizat rastafarianismul. Trebuie insa inteles ca nu suntem nevoiti sa punem semnul egalitatii intre cultura rasta si muzica reggae.

4) Raportarea rastafarienilor la societate in general (deci si la societatea romaneasca) este una minimala. Acest lucru se datoreaza faptului ca aceasta miscare este una spirituala, nu una politica. Drept urmare, raportarea despre care vorbim poate varia de la o atitudine dezaprobatoare fata de aspectele negative ale societatii pana la incercarea de retragere din societate.

Cultura rasta promoveaza libertatea iar, dupa cum stim, nu s-a inventat inca societatea in care sa fim toti liberi. Pana la urma, atata timp cat oamenii isi dedica toata viata si tot timpul lor unor lucruri ce ii fac straini de propriile lor persoane putem spune ca sclavagismul inca nu a fost abolit. Nu este decat o diferenta de grad dintre a munci toata ziua pe plantatia stapanului pentru a castiga o masa zilnica si a munci toata ziua pentru o intreprindere pentru a-ti castiga un trai decent. In ambele cazuri accentul cade pe lucrul care il facem (fie ca acesta este a culege bumbac de pe plantatie sau a scrie articole intr-un ziar) si nu pe persoana care il face. In ambele cazuri trebuie facuta o anumita cantitate de munca pentru o anumita cantitate de mancare primita in schimb. Astfel, oamenii devin si ei doar resurse. Cam acesta este ceea ce rastafarienii au de spus despre societate. Desigur, se poate duce o dezbatere lunga pe aceasta tema, care insa cel mai probabil nu va ajunge la un raspuns univoc.

5)IMPORTANT: Cultura Rasta nu este o religie, ci o miscare spirituala. Chiar daca punctul de plecare al acestei miscari este Biblia, aceasta nu este citita in mod dogmatic. Nu se pune problema dezvoltarii unei ideologii, deoarece nu asta este scopul unui adept al acestei culturi. Cum am mai spus este vorba despre un stil de viata, o cale pe care fiecare om ar trebui sa mearga pentru a se cunoaste pe sine.

De asemenea trebuie subliniat ca nu este singura cale. Oamenii sunt diferiti si pot urma in viata cai diferite, insa majoritatea aleg sa nu urmeze nici una, deoarece societatea le ofera raspunsuri mai comode la problemele lor (Ex: la intrebarea: Nu-ti merge bine? =>” voteaza” e un raspuns mai comod decat “schimba-ti stilul de viata si incearca sa devii un om mai bun”).

Cultura rasta ofera o astfel de posibila cale de a ajunge la sine. Desigur ca mai sunt si altele, fiecare dintre ele croite pentru o anumita constitutie psihica a individului. Pana la urma estential nu este sa urmezi o anumita cale, ci sa atingi un scop, sa te descoperi pe tine insuti. Din acest punct de vedere, cultura rasta este decat un mijloc de a ajunge la acest scop, care este intotdeauna cunoasterea propriei persoane.

Articole Similare Pe Jah Army

• Rasta Fashion
• Muzica si Cultura
• Selassie I – Despre Spiritualitate
• Selassie I – Despre Drepturile Omului
• Selassie I – Despre Biblie
• Axum – Orasul Sfant

Acesta este cel de-al trei-lea articol despre Samson (primele doua se gasesc aici si aici). Acum ne veom opri asupra celor relatate in cartea Judecatorilor, cap. 15. Dupa ce cea care urma sa fie nevasta nazireului s-a maritat cu “unul din nuntasii de la nunta sa”, lui Samson i s-a propus sa se casatoreasca cu sora acesteia, insa nazireul nu a acceptat acest lucru, el promitandu-le filistenilor ca se va razbuna pentru nedreptatea ce i-a fost facuta.

Deoarece era timpul aratului graului, campurile filistenilor au fost arse, si Samson “le-a sfaramat fluierele picioarelor si soldurile”. Odata razbunat, nazireul s-a dus intr-o pestera, traindu-si viata ca un pusnic. Nu a durat mult pana ce filistenii au intrat in regatul iudeu, pentru a-l prinde pe Samson. Niste israeliti au fost trimisi sa-l aduca pe nazireu legat la armata filistenilor, insa peste acesta “s-a coborat Duhul Domnului”, iar legaturile de la maini au fost rupte. Odata dezlegat, Samson a lupatat singur cu armata filistenilor si se spune ca a invins o mie de filisteni cu o “falca de asin”.

Dupa aceasta, ajuns de sete, eroul Israelit a strigat catre Dumnezeu sa-I potoleasca setae si atunci “a deschis Domnul o crapatura intr-o stanca” si setae lui Samson a fost potolita. Vazand aceste fapte de vitejie, iudeii s-au convins ca prin nazireu lucreaza chiar Duhul lui Dumnezeu si l-au pus pe acesta judecator peste Israel vreme de 20 de ani. In acel timp, judecatorii erau singurele autoritati ale israelitilor. Asupra lor cadea responsibilitatea sa mentina si sa faca dreptate in popor.

Dupa cate se vede, faptele lui Samson nu prea par tocmai modelul de comportament crestin. De fapt, dupa cum vom vedea si in articolul urmator mai clar, pilda lui Samson nu este tocmai un exemplu, ci mai mult un contraexemplu. Totusi, se poate observa si modul in care Dumnezeu face dreptate prin mana oamenilor sai. Poate parea deplasat ca pentru o singura femeie, au mii de filisteni au avut de suferit, insa acestia sunt asupritorii principali ai Israelitilor inca de cand acestia s-au intors din Egipt. Ca si in alte parti in Biblie, Dumnezeu nu face dreptate pe loc, ci dreptatea este restabilita in cursul unui process istoric.

In afara de acest lucru, trebuie observate puterile neobisnuite a lui Samson, care fara indoiala se datoreaza modului in care acesta isi duce viata. El este un nazireu, ce a primit binecuvantarea lui Dumnezeu inca de la nastere si care atat timp cat isi tine legamantul, va avea Duhul Domnului cu el. Este o pilda legata de puterea personala a lui Samson, nu atat un model de comportament. Ni se arata ca un om ce isi duce viata intr-un mod corect poate realiza multe lucruri ce pentru oamenii de rand par supranturale.

Numai bine!

Articole Similare Pe Jah Army

• Samson – Ultimul Episod
• Samson – Nasterea unui erou
• Samson – Faptele intelepciunii nazireului
• Legamantul Nazireilor

Acesta este cel de-al doilea dintre cele 4 articole dedicate lui Samson (primul se gaseste aici). In cadrul acestui articol ma voi opri asupra lucrurilor expuse in Cartea Judecatorilor, capitolul 15. Dupa cum spune titlul capitolului este vorba despre faptele neobisnuite pe care le-a savarsit Samson. Dupa cum vom vedea, este vorba despre incercarea eroului de a lua ca nevasta o fata dintr-o familie de filisteni. Deoarece filistenii erau stapani peste pamantul lui Israel, parintii lui Samson nu erau de acord cu casatoria, insa eroul a insistat ca mama si tatal sau sa mearga impreuna cu el sa ia fata de sotie.

Cand Samson s-a dus impreuna cu parintii sai spre casa viitoarei neveste un leu i-a atacat. Peste nazireu s-a coborat Duhul Domnului si Samson a “sfasiat leul ca pe un ied; si nu avea nimic in mana” (jud.15:6). Dupa cateva zile, cand acesta s-a intors sa vada cadavrul leului, un roi de albine isi facusera fagure trupul leului si acesta era plin de miere. Luand fagurele, Samson s-a intors catre casa viitoarei sale neveste mancand miere. El a dat din aceasta miere si parintilor sai, fara sa le spuna insa de unde provenea aceasta.

Dupa aceasta urmeaza un ospat de sapte zile, asa cum era traditia in cazul casatoriilor. Samson le-a spus o ghicitoare celor treizeci de filisteni ce au fost alesi sa stea in jurul lui, iar in cazul in care acestia nu o vor ghici, ca trebui sa-i dea treizeci de randuri de haine. Ghicitoarea suna astfel: “Din cel ce mananca a iesit mancare si din cel tare a iesit dulceata”. Oaspetii nu au putut raspunde la aceasta ghicitoare si nici fata iubita de Samson nu a reusit sa smulga de la acesta dezlegarea pana in cea de-a saptea zi.

“Ce e mai dulce ca mierea si mai tare ca leul?” “de nu ati fi arat cu junica mea, ghicitoarea mea nu o mai ghiceati”, le spuse Samson celor de fata inainte de rasaritul soarelui in cea dupa cea de-a saptea zi. Maniat, Samson a ucis treizeci de filisteni si a luat hainele acestora si le-au dat celor ce au ghicit ghicitoarea. Acestia, pentru a ghici s-au folosit de iubita lui Samson, iar nazireul, pentru a plati pariul castigat pe nedrept, a luat treizeci de suflete din poporul filistenilor.

Raspunsul la ghicitoare nu a fost insa consemnat in textul biblic. Nu putem decat sa interpretam aceasta parte. Multi vad aici un indemn catre post si catre tinerea legamantului nazireilor. Cei ce se indestuleaza cu lucruri pamantesti, raman la stadiul, aspiratiile si preocuparile unui om normal. Acesta nu are parte de o evolutie spirituala intrucat este tinut de indeletnicirile sale intr-o descriere comuna a lumii. Daca grijile noastre tin de ceea ce este material, atunci intreg universul nostru se invarte in jurul materialului. Nu mai avem timp sa meditam asupra lucrarilor intelepciunii. Acesta este “cel ce mananca”, cel ce isi petrece toata viata gandindu-se la modul in care sa-si sporeasca bogatiile.

“Cel tare”, cel din care iese “dulceata” este acela ce se ocupa de propria dezvoltare spirituala si pune lucrurile materiale pe locul al doilea. Acesta este cel ce duce o viata echilibrata, este cel ce nu isi iroseste energia pe lucruri ce nu merita acest consum, este cel ce va primi intelepciunea. Iar aceasta, considerata “mai presus de aur si diamante” este adevarata placere in viata. Avand intelepciunea, cel ce isi dedica viata cunoasterii are o viata dulce. Aceasta dulceata izvoraste din el intrucat cuvintele sale pot fi revelatoare pentru cei din jurul sau.

Dupa cate se vede acest capitol biblic este o chemare la o viata traita pentru cunoastere, intrucat, pentru crestini, o astfel de viata este singura ce merita cu adevarat traita. Nu stiu daca lucrurile stau exact asa, insa cu siguranta aceasta problema merita un timp indelungat de meditatie. Fiecare dintre noi ar trebui sa se gandeasca bine asupra a ceea ce intr-adevar se merita facut in viata, deoarece, avand o viata atat de scurta si platind atat de crunt pentru greselile noastre, ne trebuie o reprezentare destul de riguroasa a prioritatilor noastre. Sper ca acest articol macar sa trezeasca aceasta curiozitate.

Numai bine!

Articole Similare Pe Jah Army

• Samson – Ultimul Episod
• Samson – Razbunarea Nazireului
• Samson – Nasterea unui erou

Samson este o figura importanta ce apare atat in Biblie cat si in litertatura iudaica. Acest personaj biblic are o importanta deosebita si in rastafarianism. Judecator israelit, inzestrat cu o forta iesita din comun, Samson este elogiat in Biblie (Jud. 13-16). Deoarece marturiile Biblice sunt vaste, le voi prezenta pe acestea in 3 articole, fiecare corespunzand cu cate un capitol.

Nasterea lui Samson a avut loc intr-o perioada de grea pentru israeliti. Acestia, din cauza comportamentului nedemn, au fost dati in mana filistenilor de catre Dumnezeu timp de 40 de ani. Samson a fost fiul lui Manoe, israelit din semintia lui Dan, ce era casatorit cu o femeie ce nu putea avea copii. Venirea pe lume a viitorului judecator al israelitilor a fost vestita de catre ingerul Domnului, care i-a spus nevestei lui Manoe ca daca nu va consuma bauturi alcoolice si nu va manca nimic necurat (in principiu carne de porc si alte tipuri de animale “necurate”), va da nastere unui copil ce avea sa scoata poporul israelit din robie. Copilul ce avea sa se nasca urma sa fie “din pantecele mamei si pana la moarte nazireu al lui Dumnezeu” (Jud. 13:7).

Dupa ce i-a fost povestita intamplarea, Manoe s-a rugat la Dumnezeu sa-si trimita ingerul din nou sa le spuna ce trebuie sa faca cu acest copil dupa nastere. Ruga i-a fost ascultata, si mesagerul Domnului a fost trimis inca odata. Acesta a spus ca Samson, fiind nazireu inca din pantecele mamei sale, va trebui sa respecte cat va trai legamantul nazireilor
(care interzicea consumul de bauturi aloolice, produse din struguri, carne de orice fel).

Profetia s-a implinit si Samson s-a nascut. Crescand, “a inceput Duhul Domnului sa lucreze prin el” (Jud. 13:25), aratand astfel ca tanarul nazireu este cu adevarat cel ce “va incepe sa izbaveasca pe Israel din mana Filistenilor” (Jud 13:5).

Ceea ce se poate observa din acest capitol, si de asemenea se va vedea si in continuare, de indata ce povestea lui Samson va continua, este faptul ca nu este suficienta numai “binecuvantarea Domnului” pentru ca cineva sa fie ceea ce este menit sa fie. Chiar daca cineva este inzestrat cu niste calitati innascute evidente, acest fapt nu este suficient pentru a reusi in lupta cu destinul. Viata trebuie de asemenea traita intr-un mod corect, trebui sa facem ceva efectiv pentru a fi mai buni.

Chiar daca Samson s-a nascut printr-o minune dintr-o femeie ce nu putea da nastere copiilor, chiar daca acesta a primit binecuvantarea lui Dumnezeu, chiar daca profetia a spus ca va fi cel ce urma sa izbaveasca Israelul din mainile Filistenilor, Samson trebuia sa respecte legamantul nazireilor. Chiar si cei alesi de catre Dumnezeu trebuie sa isi ordoneze viata intr-un fel, si cu atat mai mult este necesar acest lucru in cazul oamenilor de rand.

Important in aceasta lupta pentru a deveni ceea ce trebuie sa ajungi este acel lucru practic prin care ne depasim pe noi insine zilnic, punand ordine in actiunile noastre. Din acest punct de vedere, existenta umana este ceva cat se poate de pragmatic, ea depinde intr-o masura foarte mare de lucrurile pe care le facem practic pentru a trai cum trebuie.

Numai Bine!

Articole Similare Pe Jah Army

• Samson – Ultimul Episod
• Samson – Razbunarea Nazireului
• Samson – Faptele intelepciunii nazireului
• Legamantul Nazireilor
• Selassie I – Despre Biblie

Regina din Saba este un personaj biblic foarte slab conturat atat in textele crestine cat si in cele iudaice. Este de asemenea mentionata in Coran, insa sursele istorice ce contureaza cel mai bine aceasta personalitate sunt documentele de origine Etiopiana. Un astfel de document este Kebra Negast-ul, cartea regilor Etiopieni (despre care am scris aici).

Este vorba despre cea ce a fost una dintre amantele regelui Solomon, cu care, dupa cum spune legenda a avut si un copil (Menelik I). In traditia Etiopiana este cunoscuta sub numele de Makeda, in timp ce textele crestine si iudaice nu ii mentioneaza numele explicit, referindu-se la ea ca “regina din Saba”.

Ca regina a Sabei, regat antic infloritor in jurul anului 1000 I.Hr, situat pe teritoriul pe care in prezent se afla o parte din Etiopia si Yemen, Makeda a venit la curtea lui Solomon cu “foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe”(III Regi, 10, 2) pentru a se sfatui cu acesta. “N-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege”(idem, 3). Dupa intoarcerea Makedei in Saba, la conducerea regatului a urmat un sir neintrerupt de imparati descendenti direct din Solomon. Aceasta dinastie Solomonica a condus Imperiul Solomonic Etiopian pana in anul 1974. Traditia inca se pastreaza, insa membrii acetei dinastii nu mai ocupa posturi de conducere in guvernarea Etiopiei.

Odata cu aceasta dinastie, in inima africii a luat nastere o insula de monoteism printre cultele tribale ce dominau viata spirituala a africanilor. A avut loc o reforma religioasa, religia lui Avraam si intelepciunea lui Solomon a fost instaurata mai intai in Saba, iar pe urma treptat si in regatele vecine, care au ajuns sa formeze Imperiul Etiopian.

Insa in primul rand, pe langa aceste schimbari suferite de populatiile africane, intalnirea dintre Makeda si Solomon a fost o frumoasa poveste de dragoste, din care se poate desprinde o pilda valoroasa. Cand este vorba despre iubire, ambele persoane ofera celuilalt tot ceea ce acestia au mai bun. Solomon a daruit intelepciunea sa, in timp ce Makeda a daruit bogatiile sale. Din darurile oferite de catre regina a au fost facute obiecte pentru Templul din Ierusalim si chiar s-au folosit si ca materiale de constructie pentru a face “balustrade pentru templul Domnuliui”. Pe langa intelepciune “Solomon a dat reginei din Saba tot ce si-a dorit si a cerut”.

Cand este vorba despre iubire niciodata nu poti sa dai prea mult, deoarece a iubi inseamna a darui, iar acest lucru nu ar trebui uitat orice s-ar intampla. Chiar si la departare, urmele iubirii raman intacte. Chiar daca Solomon si Makeda nu si-au petrecut intreaga viata impreuna, roadele dragostei lor au putut fi vazute pana in zilele noastre. Unul dintre aceste roade a fost Imperiul Solomonic Etiopian. Celalalt a fost Templul Din Ierusalim. Aceste doua roade, simbolizand atat partea materiala, cat si cea spirituala, semnificand atat guvernarea politica, cat si guvernarea propriei vieti, pot fi regasite in orice relatie de dragoste. Iubirea este acel ceva ce aduce ridica materialul catre spiritual si aduce spiritualul in viata de zi cu zi.

Numai bine!

Articole Similare Pe Jah Army

• Selassie I – Despre Artele Frumoase
• Selassie I – Despre Educatie
• Selassie I – Despre Biblie
• Axum – Orasul Sfant
• Artisti reggae confirmati pentru SummerJam Fest (2-4 Iulie/Paulesti)
• Muzica si Cultura

“..Daca barbat sau femeie va hotari sa dea fagaduinta de nazireu, ca sa se afieroseasca nazireu Domnului,
Sa se fereasca de vin si de sichera; otet de vin si otet de sichera sa nu bea si nimic din cele facute din struguri sa nu bea; nici struguri proaspeti sau uscati sa nu manance.
In toate zilele, cat va fi nazireu, sa nu manance nici sa nea vreo bautura facuta din struguri de la sambure pana la pielita.
In toate zilele fagaduintei sale de nazireu sa nu treaca brici pe capul sau; pana la implinirea zilelor, cate a afierosit Domnului, este sfant si trebuie sa creasca parul pe capul lui.
In toate zilele, pentru care s-a afierosit pe sine sa fie nazireul Domnului, sa nu se apropie de trup mort.”
(Num, 6, 2-6)

In acest legamant isi are radacinile intreg modul de viata promovat de catre rastafarieni. In special congregatiile mai traditionaliste (Nyahbinghi, Bobo Shanti) fac din acesta o conditie obligatorie pentru a accepta noi membrii. Nu intamplator se pune accent pe modul de viata. Se considera ca felul in care un anumit om traieste are consecinte directe sau indirecte asupra actiunilor sale. Drept urmare, pentru ca actiunile sa fie bune, trebuie ca si viata sa fie traita cum trebuie. Acest mod de a gandi nu este prezent numai in cultura rasta, ci majoritatea curentelor spirituale au un anumit mod de a trai specific.

Cel ce porneste pe calea nazireilor are astfel de indeplinit trei conditii, aparent simple. In aceste trei conditii sta in pare parte intreaga cultura rasta si nu numai. Tinand cont ca atat rastafarianismul cat si crestinismul si iudaismul au drept carte de capatai Biblia, in principal aceleasi sunt cerintele si pentru un bun crestin cat si pentru un bun iudeu. Am spus “in principal” deoarece nu este mereu necesar ca toate sa fie indeplinite.

Prima dintre aceste conditii este una alimentara, si anume interzicerea consumului de “vin si sichera” adica a bauturilor alcoolice (sichera=bautura ametitoare). Pe langa acest lucru este interzis si consumul de struguri, ca fructe din care este obtinut vinul.

Cea de-a doua interdictie este “sa nu treaca brici pe capul” unui nazireu. Un nazireu nu trebuie sa isi tunda parul. In rastafarianism acesta este principalul motiv pentru purtarea dread-urilor. Dupa cum relateaza si Biblia (in pilda lui Samson) aceasta este conditia minima pentru a fi considerat nazireu.

Cea de-a treia conditie este ca nici un nazireu “sa nu se apropie de trup mort”. Aceasta porunca este interpretata in cultura rasta ca abtinerea de la consumul de carne si produse animale (regimul I-tal). Ea ar fi a doua interdictie alimentara din acest legamant.

Aparent este foarte simplu de tinut acest legamant, iar in multe cazuri este trecut cu vederea pe motiv ca nu este relevant pentru caracterul unui om ceea ce el mananca sau cat de des se tunde. Aceste conditii nu trebuiesc vazute atat in calitate restrictii, cat in calitate de “exercitiu”. Probabil ca nu este relevant ce mancam, cum mancam si cand ne tundem, insa a tine un legamant de acest fel poate fi o solutie pentru rezolvarea unei mari probleme: vointa.

Este o mare problema, in general sa-ti faci ceea ce iti propui si sa nu te abati de la anumite scopuri. Un legamant aparent simplu cum este acest legamant al nazireilor, poate fi un exercitiu foarte bun. Fara indoiala ca pare simplu sa respecti trei conditii simple, insa cand este vorba despre fapte lucrurile se pot complica. Vointa poate fi exersata prin respectarea unor asemenea reguli

In concluzie, chiar daca este vazut ca un “exercitiu”, chiar daca este un adevarat stil de viata, chiar daca este o problema de credinta, legamantul nazireilor poate aduce putina ordine in viata fiecaruia dintre noi. Acesta este un lucru de care cred ca toti avem nevoie, si atata timp cat este posibil ca printr-un efort mic sa obtinem beneficii importante, de ce nu am profita?

Numai Bine!

Articole Similare Pe Jah Army

• Artisti reggae confirmati pentru SummerJam Fest (2-4 Iulie/Paulesti)
• Muzica si Cultura
• Cultura Rasta – Cateva principii
• Selassie I – Despre Responsibilitate
• Ordinul Nyahbinghi – Ganduri despre inceputuri
• Selassie I – Despre Educatie